Orasul Baia Sprie care în conformitate cu recesamântul din martie 2002 are o populatie de 16.626 locuitori, este situat în partea central-vestica a judetului maramures, la est de municipiul Baia Mare, pe axa de circulatie rutiera între depresiunea Baia Mare si depresiunea Maramuresului. Cu o suprafata totala de 9.602 ha, orasul cuprinde din punct de vedere teritorial-administrativ localitatile Chiuzbaia, Tautii de Sus si Satu Nou de Sus.
Relieful. Prin pozitia sa, la poalele sud-estice a muntilor Gutîi, orasul Baia Sprie se situeaza în categoria oraselor dezvoltate în zona de contact a doua importante unitati de relief dintre întinsa depresiune colinara a Transilvaniei cu Carpatii Orientali. Altitudinea medie la care se afla orasul este de 380 metri.
Clima. Din punct de vedere climatologic, zona Baia Sprie se caracterizeaza pritr-o temperatura medie anuala cuprinsa între 9 si 11 grade celsius, precipitatii abundente media anuala a acestora fiind de 979 mm. Regimul eolian blând se datoreaza geomorfologiei favorizante, lipsind gerurile puternice si vânturile reci din nord sau sud-est.
Solul. Din punct de vedere pedologic in zona predomina solurile podzolice. Sunt identificate soluri pseudogleice si aluviale specifice paleoteraselor si depunerilor sedimentare ale vailortributare râului Sasar, precum si solurile brune de padure si solurile montane acide specifice zonei forestiere si pasunilor.

1.2. Repere istorice importante

Prima atestare documentara a orasului Baia Sprie este identica cu cea a orasului Baia Mare în anul 1329, când aveau un jude comun.
Intre anii 1333-1335 în listele papale aflam ca cele doua orase Baia Mare si Baia Sprie au parohii separate. In anul 1347 regele Ludovic cel Mare acorda privilegii orasului, pe care le reînoieste în 1376. Noi privilegii, confirmarea si largirea celor atribuite anterior pentru Baia Sprie sunt asigurate si daruite de regele Sigismund în anul 1393.
In timpul principelui Iancu de Hunedoara 1446-1453, orasul primeste un impuls de înflorire si îmbunatatire a traiului locuitorilor.
Privilegiile anterioare sunt reînnoite si acordate din nou de catre Matei Corvin în 1465 si 1482, de regele Ludovic al II lea în 1533, în 1588 de catre Sigismund de Bathori, de împaratul Rudolf al II leaîn 1601, în 1618 de Matei al II lea,1689 1690 si 1741 de Maria Terezia si în 1795 de catre regele Francisc I.
Deosebit de important este pentru comunitate Diploma lui Ludovic al II lea din 1533 prin care orasul este amintit de unul singur, locuitorii sunt scutiti de toate impozitele si contributii de razboi sau de trezorerie. In 1570 orasul a introdus aplicarea a doua reguli importante
-folosirea pasunilor comunale
-reglarea exploatarii miniere
Incepând din 1686 pretentiile si reprosurile comisarului sef german Antal Karaffa creazagreutati locuitorilor.
In baza contractului încheiat la 25 octombrie în Tauti Magheraus, orasul si+a cedat minele statului, în schimbul scutirii de dari. In afara de minele regesti au mai existat si mine particulare. Padurile orasului ocupau o suprafata de peste 12 milioane de stângeni patrati. In anul 1690 orasul deschide câteva mine si construieste o topitorie.
In 1838 s-a construit prima instalatia de aductiune a apei în conducte de ceramica, care au fost schimbate în 1846 cu conducte de sticla.
In 1904 este data în folosinta calea ferata ce facea legatura între Baia Mare si Baia Sprie, cale ferata ce a functionat pâna în la data de 14 iulie 1988.
In 1908 s-a dat în folosinta linia electrica care alimenta orasul Baia Sprie.

Prima institutie de credit este atestata în 1890 si functioneaza sub denumirea de “Casa de pastrare a orasului”, iar în 1900 ia fiinta “Asociatia de credit” Baia Sprie precum si filialele mai mici a unor banci din Satu Mare si Baia Mare.
Pentru a veni în ajutorul taranilor, la initiativa locala se înfiinteaza în 1866 “Cooperativa Perseia”, iar în 1891 locul acesteia de o banca populara al carei director era Vasile Lucaciu. In 1927 principala instutie de credit pentru satele din jur a fost banca “ Magureana” cu sediul în Baia Sprie.

CAP. 2. ANALIZA DE POTENTIAL

2.1. Analiza mediului extern
Disparitatile dintre regiuni în ceea ce priveste dezvoltarea si standarul de viata este de mult o realitate ce trebuieste analizata foarte atent. Regenerarea zonelor industriale în declin, dezvoltarea regionala în sens general, reducerea somajului, trainingul vocational si dezvoltarea locala sunt factori care pot stimula efectiv activitatea economica. Acest efort ramâne în primul rând de datoria statelor membre a Uniunii Europene.

2.2 Analiza mediului intern
Dat fiind faptul ca orasul Baia Sprie este amplasat în apropierea minelor Baia Sprie, Suior precum si doua flotatii de preparare a concentratelor de minereuri neferoase, se poate considera ca orasul este într-o “zona critica din punct de vedere al poluarii”. Astfel valorificarea resurselor naturale, alaturi de controlul riguros al poluarii vor fi elemente cheie care vor influenta major strategia si planurile de actiune viitoare ale localitatii.

SWOT mediu natural Factori pozitivi Factori negativi
Factori
interni ? Capital si Mediu Natural (diversitate,varietate);
? Suprafata forestiera si geomorfologia zonei;
? Atractivitatea zonei urbane si periurbane;
? Tendinte pozitive în reducerea poluarii;
? Expertiza umana ridicata în domeniul eco, natura, turism;
? Plan Judetean si Local de Actiune pt. Mediu;
? Existenta unor structuri-institutii organizate de: protectie civila, contra dezastrelor; ? Degradarea mediului natural (aer,apa,sol) si a ambientului urban;
? Functionarea în continuare a unor companii industriale poluatoare
? Lipsa programelor de conformare pentru toti agentii economici poluatori;
? Utilizarea ineficienta a resurselor naturale, uzura a infrastructurilor specifice
? Imaginea unui oras poluat;
? Structura industriala (minerit) cu impacte specifice în arealul urban;
? Inexistenta unor sisteme integrate de management al mediului (eco-management);
? Inexistenta unei gropi de gunoi ecologice;
? Insuficienta unor resurse-fonduri de mediu locale;
? Neaplicarea standardelor de mediu ISO14000;
Factori
Externi Oportunitati:
? Atragerea investitorilor care au resurse financiare în implementarea tehnologiilor curate;
? Implementarea unor programe, proiecte de mediu, “zona” finantata preponderent de organismele internationale;
? Dezvoltari în zonele industriilor si serviciilor nepoluante de tehnologii înalte si valoare adaugate ridicata, inclusiv in sectoarele Eco_Bussines, Eco_Turism, Recycling;
? Aplicarea principiului “Poluatorul Plateste”;
? Reformarea sistemului de invatamant tehnic local, in directiile eco, turism;
? Globalizarea; Pericole/riscuri:
? Scaparea de sub control a fenomenului poluarii;
? Neconformarea cu cerintele legale de mediu a unr agenti/ activitati umane;
? Riscuri aferente infrastructurilor urbane (apa, canal) inclusiv in zonele de colectare-deversare (Sasar);
? Neaplicarea strategiilor modulare si a investitiilor mici cu impact mare asupra calitatii mediului;
? Exploatarea irationala a resurselor forestiere in zonele apropiate, efecte in timp scurt, mediu, lung;
? Pozitionarea geografica (linga Ungaria si Ucraina) defavorabila din punct de vedere mediu-poluare (apa, aer);
? Globalizarea;

CAP.3. CAPITAL NATURAL

3.1 Rezervatii si arii naturale ocrotite
Pe teritoriul administrativ al orasului Baia Sprie sunt declarate în baza Legii 5/2000, un numar de trei rezervatii si obiective naturaleocrotite, respectiv Lacul Albastru-Baia Sprie, Rezervatia fosilifera Chiuzbaia si Rezervatia geologica Creasta Cocosului.

Creasta cocosului Lacul Albastru

3.2 Vegetatia forestiera
Suprafata fondului forestier din raza orasului Baia Sprie este de 10558 hectare.În compozitia de ansamblu a arboretului predomina fagul 57%, alaturi de care mai participa molidul 11%, gorunul si stejarul 16%, carpen 8%, mesteacan 1%, castan comestibil 1%, diverse tari 3%, diverse rasinoase 2%, diverse moi 1%.
Media anuala de masa lemnoasa ce se poate recolta este de 24,800 mc.Produsele accesorii ale padurii reprezinta acumulari cantitative incluse ecosistemuli, în zona Baia Sprie posibilitatea anuala fiind urmatoarea: afine 18 tone, mure 17 tone, castane 2 tone zmeura 1 tona, ciuperci comestibile 6 tone, plante medicinale 1 tona.

3.3. Fauna si flora ocrotita
Flora ocrotita din zona Baia Sprie este reprezentata de castan comestibil,tisa,duglas albastru, aceste specii fiind incluse în areale protejate sau declarate monumente ale naturii.
Fauna ocrotita cuprinde 7 specii, respectiv: corbul,huhurezul,râsul,ursul, cerbul,caprioara,lupul.

3.4. Spatii verzi si parcuri publice
Suprafata în intravilan este de???? hectare.Suprafata totala a spatiilor verzi din orasul Baia Sprie este de aproximtiv?????hectare, dintre care ????? hectare constitue domeniul public, întretinute de catre serviciul domeniului public, iar?????sunt proprietate privata.
Suprafata medie totala pentru un locuitor este de aproximativ????metri patrati, iar suprafata medie a spatiului public pentru unlocuitor este de ?????metri patrati.Valoarea medie obtinuta este mica în comparatie cu valoarea medie urbana la nivel national (aprox. 7,5 mp) si mult sub norma europeana care prevede o suprafata echivalenta de 30-40 mp/locuitor.

3.5. Aerul
Calitatea atmosferei în orasul Baia Sprie este afectata de poluanti emisi de tip industrial si de tip urban, la niveluri ce depasesc limitele pentru protectia receptorilor: populatia, mediul natural si mediul construit.
Sursele industriale cele mai importante sunt cele doua exploatari miniere Baia Sprie si Suior precum si Flotatia Baia Sprie si Flotatia Centrala.
Sursa urbana cea mai importanta care afecteza calitatea atmosferei sunt traficul rutier intens, având în vedere ca DN 18 care face legatura cu Maramuresul istoric,traverseza orasul Baia Sprie.

3.6. Apele de suprafata si subterane

A. Apa potabila
Alimentarea cu apa potabila a orasului se face prin captarea a 4 surse subterane (Trei Izvoare, Mohos, Ciontolan si Ceapa) si trei surse de suprafata ( Borzas, Stânisoara si Limpedea), capacitatea acestor surse fiind de 32 l/s.
Eficienta facilitatilitatilor de captare este buna, însa o problema majora este lipsa capacitatilor de desnsipare si decantare.Tratarea apei potabile se face respectând cele doua principii de tratare:
- treapta mecanica cu filtre rapide cu nisip cuartos cu o capacitate de 30 l/s
- treapta chimica tratare cu solutie de clorura

Tipul alimentarii cu apa potabila în orasul Baia Sprie
________________________________________________________________________________
Populatie totala Prin racord al Prin cismea Prin cismea
imobilului în curte stradala
15.790 12.360 3.424 6

B. Apele menajere si industriale
Principalele surse de ape uzate provin din:
- activitati miniere – ape acide de mina si ape de la prepararea minereurilor.
- activitati menajere si sociale – ape uzatefecaloid menajere
Apele uzate industriale, evacuate în apele de suprafata, provin din industria miniera de exploatare si preparare a minereurilor neferoase.
Sursele de poluare sunt: exploatarile miniere Baia Sprie si Suior, uzinele de preparare a minereurilor neferoase Flotatia Centrala si Baia Sprie, care polueaza cu ioni de metale grele si ape acide.

CAP.4. PROTECTIA MEDIULUI

4.1. Managementul deseurilor
A. Deseuri urbane orasenesti
Serviciul public de salubritate în orasul Baia Sprie este concesionat de Primarie societatii comerciale DRUSAL din Baia Mare.
Depozitarea deseurilor se realizeaza la cele doua depozite supraterane aflate pe raza municipiului Baia Mare.
B. Deseuri industriale
Principalele surse de poluare industriala a orasului Baia Sprie sunt societatile comerciale care sunt situate pe raza orasului, in special exploatarile minire si flotatiile pentru prepararea minereurilor neferoase.